Prezentare

GRĂDINA MACEA

Situată în vatra comunei Macea, având o latură a perimetrului sau spre exterior, Grădina Botanică a Universitătii de Vest "Vasile Goldis" din Arad se întinde pe o suprafată de 21,5 ha si se constituie ca o importantă bază didactică si de cercetare pentru studentii si corpul didactic de la facultătile de profil ale Universitătii.


Repere istorice
Nu se cunosc izvoare scrise cu privire la început lucrărilor de amenajare a acestui colt de natură. Singurele dovezi care-i atestau vechimea au fost un exemplar de stejar de Caucaz (Quercus macranthera Fisch. et Mey.), un exemplar de gorun cu frunzele alungite (Quercus petraea (Mattuschka)Liebl.' Mespilifolia'), un exemplar monumental de stejar rosu (Quercus rubra L.), exemplare care au dispărut, primele două uscându-se în urmă cu câtiva ani, iar ultimul fiind extras ilegal în 1965, desi la vremea respectivă era considerat ca fiind cel mai gros exemplar de Quercus rubra din tară. Se mentin din acea perioadă cinci exemplare de tisă (Taxus baccata L.) si sase exemplare de stejar (Quercus robur L.) a căror vârstă este de cca. 300 de ani.
Prezenta unor specii spontane, caracteristice ecosistemelor forestiere naturale din zona de câmpie, cum ar fi stejarul (Quercus robur L.), frasinul (Fraxinus excelsior L.), salba moale (Euonymus europaeus L.), leurda (Allium ursinum L.) si altele indică faptul că parcul, actualmente grădină botanică, s-a dezvoltat prin amenajarea unei păduri naturale.
Primele încercări de amenajare s-au făcut, probabil, după 1724, odată cu construirea la Macea, în incinta actualei grădini, a unui conac nobiliar, din initiativa lui Mihai Cernovici.
Un nepot al lui Mihai, Pavel Cernovici începe construirea unui castel, în jurul anului 1820, constructie care va dura aproape un sfert de veac. Fiul său, Petru Cernovici, în vărstă de 10 ani, va vedea cum se înaltă viitoarea lui resedintă, de care va fi atât de legat în deceniile de după moartea tatălui său (1940).
Din această perioadă datează, în Grădină, două exemplare femele de arborele pagodelor (Ginkgo biloba L.), sapte exemplare de castan porcesc (Aesculus hippocastanum L.), si unsprezece de platan (Platanus x acerifolia (Ait.)Willd.).
Petru Cernovici, ultimul propritar, al familiei sale, la Macea, se vede nevoit să-si văndă proprietătile de la Macea familiei Karolyi, care, în perioada 1862-1886, construieste cea de-a doua aripă a castelului, mult mai amplă, clădirea primind înfătisarea de astăzi.
Gyula Karolyi, fiul lui Tibor, s-a ocupat mult mai intens de amenajarea si extinderea suprafetei ocupate de parc. Au fost introduse numeroase specii de arbori si arbusti ornamentali.
între anii 1900-1902, acesta îl angajază pe cunoscutul grădinar, Josif Prohaska, sub îndrumarea căruia s-a amenajat bazinul, cu fântână arteziană, din fata castelului, terenul de tenis, ronduri cu flori, se extinde reteua de alei si se introduc specii noi. în acea perioadă castelul era îmbrăcat în liană lemnoasă numită trâmbită (Campsis radicans (L.) Seemann).
în anul 1935 parcul si castelul ajung în proprietatea lui Adam Iancu din Curtici, care defrisează o suprafată de pădure de cca. 10 ha.
Perioada dintre anii 1935-1968, s-a dovedit a fi una foarte critică pentru parc, factorul antropic punându-si o amprentă negativă asupra acestuia.
Din 1968 încep să fie luate măsuri de protectie si amenajare a parcului, acesta primeste statutul de "Parc dendrologic"si, sub îndrumarea profesorului Pavel Covaci, se reface reteaua de alei, se înfiintează pepiniera, o seră înmultitor, se grupează întreaga colectie pe sectoare si începe activitatea de introducere de noi specii de arbori, arbusti si plante floricole.
Inventarul realizat în 1968, a scos în evidentă prezenta în parc a plantelor lemnoase apartinând la 68 de specii. Pe lângă speciile cu caracter spontan si subspontan, inventarul cupride si specii exotice cum ar fi de exemplu sâmbovina americană (Celtis occidentalis L.), care la Macea s-a aclimatizat foarte bine comportându-se ca o specie locală, arborele pagodelor (Ginkgo biloba L.), Koelreuteria paniculata Laxm., ienupărul de Virginia (Juniperus virginiana L.) si altele, precum si unele cultivaruri ale unor specii autohtone (Quercus petraea (Mattuschka)Liebl.' Mespilifolia' , Fraxinus excelsior L. 'Diversifolia' , Sophora japonica L. 'Pendula').
Începând cu anul 1990, parcul si castelul se află sub coordonarea stiintifică si în administrarea Universitătii de Vest "Vasile Goldis" din Arad, primind în 1994 statutul de Grădină Botanică.
În prezent Grădina Botanică Macea este membră a Asociatiei Grădinilor Botanice din România. Sunt cultivate în Grădină peste 2000 de specii de arbori si arbusti si cca. 500 de specii ierboase din diferite categorii. Predomină speciile lemnoase deoarece preocupările personalului Grădinii au fost axate în acest sens.
Principalele sectoare din Grădina Botanică
Desi amenajată ca un tot unitar, se evidentiază totusi trei părti distincte. Prima parte are o suprafată de cca.10 ha, în care se găsesc diverse amenajări destinate publicului larg. Cea de-a doua ocupă 3,5 ha si cuprinde Colectia dendrologică, de o mare valoare stiintifică, destinată specialistilor în domeniu. Accesul publicului larg în acest sector se face numai în grupuri, sub îndrumarea unui ghid. Ultima parte, ocupă o suprafată de cca. 8 ha, si cuprinde portiuni cu vegetatie forestieră, speciile lemnoase predominante fiind: stejarul, salcâmul, artarul, stejarul rosu, sâmbovina americană si altele.
încă de la intrare vizitatorul este fascinat de măretia unui exemplar de stejar (Quercus robur L.) cu vârsta de cca. 300 de ani, declarat ca "Stejarul Unirii" în luna iunie 2003.
În partea dreaptă se află Alpinariul, amenajat începând din primăvara anului 1986. Sunt cultivate aici plante specifice zonei montane si alpine. Dintre raritătile întâlnite amintim: floarea de colt (Leontopodium alpinum Cass.), garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus Schott et Kotschy), Dianthus spiculifolius Schur, ochiul boului (Aster alpinus L.), jneapănul (Pinus mugo Turra) si multe alte specii. în apropiere se află un exemplar de arbore de mătase (Albizia julibrissin Durazz.), originar din Asia de SV, care înfloreste toată vara si încântă prin frumusetea si bogătia florilor sale roz. înrudit cu el este salcâmul rosu (Robinia hispida L.), un arbust aflat lângă aleea principală, care atrage atentia atunci când este înflorit.
Aleea principală a Grădinii este mărginită de gardurii vii de cimisir (Buxus sempervirens L.), de exemplare de cires japonez (Prunus serrulata Lindl. 'Kiku-shidare Sakura') cu ramuri pendente si cu flori roz involte care se deschid în luna mai. Din loc în loc aleea este întreruptă de ronduri cu flori. în partea stângă se află două exemplare de cedru algerian (Cedrus atlantica (Endl.)Carriere) cu portul falnic iar în fata lor o colectie care grupează specii si soiuri de stânjenei (Iris sp.).
Continuând traseul de vizitare se întâlnesc numeroase alte specii atât lemnoase cât si ierboase. Dintre cele mai interesante amintim: Abies pinsapo Boiss., Cunninghamia lanceolata Hook.f., Davidia involucrata Baill., Ilex x altaclarensis Dallim.. O bogată colectie de bujori lemnosi si ierbosi (Paeonia sp.) amplasată în partea dreaptă a aleii principale, aduce o pată de culoare, în lunile de primăvară când acestia sunt înfloriti.
Rând pe rând pot fi descoperite, în Grădină, lucrările realizate în 1988, când s-a organizat la Macea prima editie a unei tabere de sculptură monumentală în piatră. Dintre acestea "Flora" realizată de Dumitru Painea din Arad, lucrare plină de expresivitate, ce evocă un străvechi personaj protector al lumii vegetale, se află plasată la intersectia mai multor alei.
În fata castelului se află expus bustul lui Vasile Goldis, mentorul spiritual al Universitătii de Vest "Vasile Goldis" din Arad.
De asemenea în Grădină se află si statuia lui Mihai Eminescu, o lucrare turnată, de mari proportii, realizată cu mare sensibilitate de sculptorul Pavel Mercea din Bucuresti, originar din Macea. De acelasi autor sunt realizate si cele 6 busturi ale poetilor ardeleni, busturi care încadrează statuia marelui poet, precum si monumentul "Gelu, Glad si Menumorut" amplasat în scuarul din fata Grădinii Botanice.
În dreapta statuii "Flora" se află un grup de laur (Ilex aquifolium L.), specie ocrotită ca monument al naturii, care în tara noastră creste în mod natural numai la Zimbru, comuna Gurahont, judetul Arad, si care impresionează atât prin port, prin frunzisul său vesnic verde cât si prin fructele sale rosii ce se găsesc pe exemplarele femele.
Apoi se ajunge la sectorul plantelor ornamentale floricole, care sunt grupate după originea lor geografică, si care bineînteles, în perioada de vegetatie, au o mare atractie asupra vizitatorului. Colectia a fost înfiintată în 1984, extinsă pe parcurs si în prezent ocupă o suprafată de 0,2 ha si cuprinde cca. 240 de specii floricole. Dintre raritătile cultivate aici amintim: Eremurus himalaicus Baker., Heracleum mantegazzianum Som. et Lev., Paeonia tenuifolia L., Rodgersia aesculifolia Batal..
Urmează colectiile de plante toxice, tinctoriale, medicinale si aromatice. Acestea deservesc atât studentul si elevul care învată botanica cât si publicul larg, dornic să pătrundă în acest univers al plantelor, dornic să cunoască o plantă medicinală pentru a sti mai apoi s-o recolteze din natură pentru nevoi proprii, dornic să cunoască plantele care contin toxine pentru a le evita. între plantele toxice cultivate aici se află: mătrăguna (Atropa belladonna L.), mutulică (Scopolia carniolica Jacq.), degetelul rosu (Digitalis purpurea L.), Mandragora officinarum L., Rhus toxicodendron L., si alte specii. Colectia de plante medicinale cuprinde cca.90 de specii, dintre care mai reprezentative sunt: angelica (Angelica archangelica L.), coriandru (Coriandrum sativum L.), crusânul (Frangula alnus Miller), lemnul dulce (Glycyrhriza glabra L.), salvia medicinală (Salvia officinalis L.), etc..
Intrăm în "Legenda", sector amenajat pe o suprafată de 0,5 ha, un sector luminos, care vine cu unele amenajări pe gustul copiilor, fiind realizate, prin tunderea plastică a unor arbusti (Buxus, Thuja), personaje din povestile si basmele cunoscute de copii, cum ar fi: "Capra cu trei iezi", "Soacra cu trei nurori", "Făt-Frumos din lacrimă" si din balada "Miorita". Unele amenajări cum sunt Monumentul de la Adamclisi, Piramidele, Sfinxul, Templul antic, ne duc cu gândul la lectiile de istorie. In centrul acestui sector se află un exemplar de salcâm piramidal (Robinia pseudoacacia L.'Pyramidalis'), împrejurul căruia s-a amenajat un frumos rond de flori, bordurat cu Buxus. Sunt cultivate aici, pe lângă altele, macul de California (Eschscholzia californica Cham.), Oenothera missouriensis Sim., specii de Solidago, si tufe de trandafiri. Dendrologul poate observa în acest sector mai multe rarităti cum ar fi: chiparosul de Arizona (Cupressus arizonica Greene.not Hort.), Metasequoia glyptostroboides Hu & Cheng., Liquidambar styraciflua L., si unele specii de Magnolia.
Se trece apoi în "Poiana Eminescu", sector care cuprinde amenajări legate de creatia marelui nostru poet national, dintre care amintim: "Aleea cu plopii fără sot", trei momente din poemul "Luceafărul" redate cu ajutorul plantelor prin tundere, un pâlc de mesteceni care aminteste de "Pădurea de argint". Această poiană este încadrată de doi tei monumentali, arbore iubit si cântat de poet.
Colectia dendrologică, este sectorul cel mai reprezentativ si mai valoros din punct de vedere stiintific. Înfiintat în 1969, pe o suprafată de 3,5 ha, grupează pe de o parte plantele lemnoase (arbori, arbusti, si liane lemnoase) după originea lor fitogeografică (America de Nord, Asia, Europa, România), iar pe de altă parte urmărind ordinea filogenetică a speciilor. Sectorul se adresează în special dendrologilor si botanistilor. Grădina Botanică Universitară Macea se mândreste cu una dintre cele mai bogate colectii de plante lemnoase din România. Ca rarităti pentru dendroflora tării noastre, cultivate în Grădină si citate în literatura curentă de specialitate numai de la Macea se pot cita: Actinidia kolomikta (Maxim.et Rupr.)Maxim., Alangium chinense (Lour.)Harms., Liriodendron chinense (Hemsl.)Sarg., Acer carpinifolium S. et Z., Acer leucoderme Small., Paliurus hemsleyana Rehd., Platycarya strobilacea S. et Z., Quercus fabri Hance, Sinojakia rehderiana Hu, si lista ar putea continua, numărul acestora depăsind 100 de taxoni.
Colectia este interesantă si pentru nespecialisti ea având multe valente ornamentale tot timpul anului, iarna impresionând în special grupurile de răsinoase, arborii si arbusti cu fructe viu colorate, primăvara poposeste încărcată de flori, mai ales în zona rosaceelor; vara, colectia are un farmec aparte, însă toamna este cu totul specială, exemplarele diverse de stejari (Quercus sp.), Liquidambar styraciflua si multe alte exemplare îsi colorează frumos frunzisul parcă întrecându-se între ele.
Făcând cale întoarsă se trece prin sectorul plantelor lemnoase ornamentale, loc unde sunt cultivati arbori, arbusti si liane din specii si varietăti cu un pronuntat caracter decorativ apartinând la diferite categorii dintre care amintim: plante lemnoase cu frunzis aureo-variegat (Thuja occidentalis L. 'Aurea', Chamaecyparis lawsoniana Parl.'Allumii Gold', Physocarpus opulifolius L.'Luteus' ,Viburnum lantana L.'Aurea' , etc. ), cu frunzis rosiatic (Berberis thunbergii DC. 'Atropurpurea' , Corylus maxima Mill.'Purpurea' , Cotinus coggygria Scop. 'Purpureus' , etc.), cu frunzis argenteo-variegat, cu frunzis persistent, cu coroană columnar-piramidală, cu coroană globulară, cu coroana plângătoare, cu ramuri torsionate (Salix matsudana Koidz. 'Tortuosa', Corylus avellana L.'Contorta', Robinia pseudoacacia L. 'Tortuosa', etc.), forme pitice, etc.
Apreciat în special de publicul tânăr este coltul Zoo, unde întâlnim păunul, diverse specii de fazani, rate, porumbei, broaste testoase si alte animale. Trecem pe lângă cel mai gros arbore din Grădină, un exemplar monumental de platan (Platanus x acerifolia (Ait.)Willd.), care are diametru de bază al trunchiului de 175 cm, dar la care, din păcate, s-au rupt o parte din ramurile superioare.
Ajungem în dreptul clădirii-laborator, în jurul căreia s-a amenajat pepiniera pe o suprafată de 0,5 ha, unde se află si sera-înmultitor precum si un punct meteo. în fata clădirii vegetează un exemplar de bananier (Musa sp.), care peste iarnă este protejat cu material vegetal, iar în sezonul de vegetatie încântă prin frunzisul său deosebit.
În apropiere sunt cultivate si unele specii mai sensibile, în special la temperaturile scăzute din timpul iernii, fiind originare din zona mediteraneană, precum si o interesantă colectie de Rhododendron.
În luna mai sunt înforite la Macea magnoliile. Grădina are o colectie de 19 specii ale căror flori sunt deosebit de frumoase.
Spre final se poate vizita Muzeul Botanic al Grădinii, care este amenajat în fostul pavilion de vânătoare din apropierea Castelului si are o suprafată expozitională de 290 mp. Piesele si colectiile principale din Muzeul Grădinii Botanice Universitare Macea sunt: herbarul, colectia de Myxomicete, colectia de seminte, colectia de conuri, tulpini si ramuri în sectiuni, fragmente de rădăcini si tulpini de diferite forme, tulpini deformate, colectie de ramuri cu spini, colectie de cuiburi, fotografii cu păsări, tablouri cu diferite plante, etc.
Herbarul cuprinde câteva mii de coli cu material botanic provenit cu preponderentă din zonele floristice ale Aradului si Bihorului, dar si din alte zone ale tării. Amintim de asemenea că foarte multe dintre speciile ierborizate provin din flora lemnoasă si ierboasă spontană si cultivată a Grădinii Botanice.
Mentionăm cu satisfactie că herbarul Grădinii Botanice Macea dispune si de o colectie de plante colectate si determinate de către renumitul botanist SIMONKAI L., care a studiat si botanizat speciile de plante din Câmpia Aradului si care a lăsat opere de referintă botanică pentru această zonă floristică a tării noastre. Herbarul lui SIMONKAI L., se înscrie ca unul dintre herbarele cele mai vechi din România, plantele fiind botanizate între anii 1860-1867 si 1880-1893.
Muzeul Etnografic a fost înfiintat în 1993 si are o suprafată expozitională de 85 mp. Obiectele expuse si mobilierul existent au fost procurate de prof. Dimitrie Grama din Macea.
Majoritatea obiectelor au fost donate de locuitorii comunei iar o parte dintre ele au fost obtinute prin donatie de la prof. D. Schemmel. Spatiul de expunere este asigurat de Universitatea de Vest "Vasile Goldis" din Arad
În prezent prin modul de organizare si prin colectiile vegetale pe care le are, Grădina Botanică Universitară din Macea , se constituie ca un important obiectiv stiintific, cultural-educativ si de agrement, o adevărată bază didactică si de cercetare pentru studentii Universitătii de Vest "Vasile Goldis"din Arad, un obiectiv cu deschidere spre publicul larg.
Gradina botanica universitara este situata in judetul Arad, comuna Macea si are o suprafata de 20,5 ha.Localitate straveche, atestata documentar inca din anul 1380 Macea este situata in plina campie, la 23 km de municipiulArad si 5 km de orasul Curtici.

Date privind istoria gradinii si a Castelului :
Izvoare scrise cu privire la inceputul lucrarilor de realizare a gradinii nu se cunosc. Singurele dovezi care-i atesta vechimea sunt exemplarele monumentale de arbori a caror varsta este de cca. 250 ani, cum sunt: Taxus baccata L. (6 exemplare), Quercus robur L. (6 exemplare), Quercus petraea (Matt.) Liebl. "Mespilifolia" (1 exemplar), Quercus macranthera Fisch. et Mey. (1 exemplar), Quercus rubra L. (1 exemplar), Aesculus hippocastanum L. (1 exemplar).
Primele incercari de amenajare s-au facut probabil dupa 1724, odata cu construirea la Macea, din initiativa lui Mihai Czernovics, a unui conac ca resedinta nobiliara.
Prin prezenta unor specii legate de ecosistemele forestiere ca: Allium ursinum L., Carpinus betulus L., Fraxinus excelsior L., Ulmus foliacea Gilib., Quercus robur L., se poate presupune ca gradina s-a dezvoltat prin amenajarea unei paduri naturale.
In 1820, Petru Czernovics, incepe construirea unui castel in apropierea vechiului conac, lucrare care dureaza aproape un sfert de veac. Pe peretele vestic al aripei de sud, este aplicat blazonul nobiliar al familiei.
Se poate presupune ca odata cu incheierea acestor lucrari, atentia proprietarului sa se fi indreptat si asupra gradinii efectuand noi amenajari, mai ales prin marirea sortimentului de plante exotice si ornamentale. Din aceasta perioada, in colectia parcului se mai gasesc: 2 exemplare de Ginkgo bioba L., 7 exemplare de Aesculus hippocastanum L., si 13 exemplare de Platanus x acerifolia (Ait.) Willd.
Timp de 24 de ani, intre 1862 si 1886, Tiberiu Karoly, noul proprietar al mosiei si gradinii, construieste a doua aripa a castelului, acesta primind infatisarea de astazi.
Intre anii 1900-1902 este angajat pentru amenajari peisagistice in parc, cunoscutul gradinar, Iosif Prohaska.
Incepând cu anul 1990 gradina si castelul se afla sub coordonarea stiintifica si in administrarea Universitatii de Vest "Vasile Goldis" din Arad.
Membra fondatoare a Asociatiei Gradinilor Botanice din Romania - A.G.B.R.