Grădina Botanică Universitară “Pavel Covaci” din Macea are o suprafaţă de 21,5 ha şi prezintă în colecţiile sale peste 3800 taxoni.

Grădina este o instituţie care are atribuţii în procesul de învăţământ, cercetare şi educaţie a publicului în domeniul conservării biodiversităţii vegetale şi mediului şi are relaţii ştiinţifice şi de schimb de material vegetal cu peste 250 instituţii similare din ţară şi din străinătate.

Din mai 2010 Grădina poartă numele Profesorului Pavel Covaci, moment în care s-a dezvelit bustul acestuia realizat de artistul Aurelian Antal şi amplasat pe aleea principală a grădinii în apropiere de Stejarul „Unirii”.

Grădina Botanică din Macea este membră fondatoare a Asociaţiei Grădinilor Botanice din România (AGBR) şi membră a Botanic Gardens Conservation International (BGCI).
In grădină sunt amenajate o serie de sectoare care atrag publicul vizitator iar în vechiul pavilion de vânătoare Universitatea a amenajat Muzeul Botanic, Colecţia de seminţe, Herbarul, Muzeul Etnografic şi Muzeul Cinegetic.

Alpinariul a fost amenajat începând din primăvara anului 1986 şi sunt cultivate aici plante specifice zonei montane şi alpine. Dintre rarităţile întâlnite amintim: floarea de colţ (Leontopodium alpinum), garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), Dianthus spiculifolius, ochiul boului (Aster alpinus), jneapănul (Pinus mugo) şi multe alte specii.

Aleea principală a Grădinii este mărginită de gardurii vii de cimişir (Buxus sempervirens), de exemplare de cireş japonez (Prunus serrulata ‘Kiku-shidare Sakura’) cu ramuri pendente şi cu flori roz involte care se deschid în lunile aprilie-mai. Din loc în loc aleea este întreruptă de ronduri cu flori.

0 bogată colecţie de bujori lemnoşi sau ierbacei (Paeonia sp.) amplasată în partea dreaptă a aleii principale, aduce o pată de culoare, în lunile de primăvară când aceştia suntînfloriţi.

Sectorul plantelor ornamentale floricole în care plantele sunt grupate după originea lor geografică, şi care bineînţeles, în perioada de vegetaţie, au o mare atracţie asupra vizitatorului. Colecţia a fost înfiinţată în 1984, extinsă pe parcurs şi în prezent ocupă o suprafaţă de 0,2 ha şi cuprinde circa 240 de specii floricole.

Colecţiile de plante toxice, tinctoriale, medicinale şi aromatice deservesc atât studentul şi elevul care învaţă botanica cât şi publicul larg, dornic să pătrundă în acest univers al plantelor, dornic să cunoască o plantă medicinală pentru a şti mai apoi s-o recolteze din natură pentru nevoi proprii, dornic să cunoască plantele care conţin toxine pentru a le evita.

Sectorul „Legenda” amenajat pe o suprafaţă de 0,5 ha, este un sector însorit, care vine cu unele amenajări pe gustul copiilor, fiind realizate, prin tunderea plastică a unor arbuşti (Buxus, Thuja), personaje din poveştile şi basmele cunoscute de copii, cum ar fi: „Capra cu trei iezi”, „Soacra cu trei nurori”, „Făt-Frumos din lacrimă” şi din balada „Mioriţa”. Unele amenajări cum sunt Monumentul de la Adamclisi, Piramidele, Sfinxul, Templul antic, ne duc cu gândul la lecţiile de istorie.

Rosariul „Diana”înfiinţatîn anul 2011, cuprinde peste 50 de soiuri de trandafiri din diferite categorii şi este un sectorîn extindere.

Poiana “Eminescu” cuprinde amenajări legate de creaţia marelui nostru poet naţional, dintre care amintim: „Aleea cu plopii fără soţ”, trei momente din poemul „Luceafărul” redate cu ajutorul plantelor prin tundere, un pâlc de mesteceni care aminteşte de „Pădurea de argint”. Această poiană este încadrată de doi tei monumentali, teiul fiind iubit şi cântat de poet.

Colecţia dendrologică, este sectorul cel mai reprezentativ şi mai valoros din punct de vedere ştiinţific, înfiinţat în 1969, pe o suprafaţă de 3,5 ha, grupează pe de o parte plantele lemnoase (arbori, arbuşti şi liane lemnoase) după originea lor fitogeografică (America de Nord, Asia, Europa, România), iar pe de altă parte urmărind ordinea filogenetică a speciilor. Sectorul se adresează în special dendrologilor, botaniştilor, dar şi studenţilor în domeniu. Grădina Botanică Universitară Macea se mândreşte cu una dintre cele mai bogate colecţii de plante lemnoase din România. Ca rarităţi pentru dendroflora ţării noastre, cultivate aici şi citate în literatura curentă de specialitate numai de la Macea se pot cita: Actinidia kolomikta, Alangium chinense, Acer carpinifolium, Acer leucoderme, Paliurus hemsleyana, Platycarya strobilacea, Quercus fabri, Sinojakia rehderiana şi lista ar putea continua, numărul acestora depăşind 100 de taxoni.

Sectorul plantelor lemnoase ornamentale cuprine arbori, arbuşti şi liane din specii şi varietăţi cu un pronunţat caracter decorativ aparţinând la diferite categorii dintre care amintim: plante lemnoase cu frunziş aureo-variegat, cu frunziş roşiatic, cu frunziş argenteo-variegat, cu frunziş persistent, cu coroană columnar-piramidală, cu coroană globulară, cu coroana plângătoare, cu ramuri torsionate, forme pitice, etc.

în zona clădirii-laborator s-a amenajat pepiniera pe o suprafaţă de 0,5 ha, unde se află şi sera-înmulţitor, un solar precum şi un punct meteo.

Arta monumentală. Rând pe rând pot fi descoperite, în Grădină, lucrările realizate în 1988, când s-a organizat la Macea prima ediţie a unei tabere de sculptură monumentală în piatră. Dintre acestea „Flora” realizată de Dumitru Pâinea din Arad, lucrare plină de expresivitate, ce evocă un străvechi personaj protector al lumii vegetale, se află plasată la intersecţia mai multor alei. Tot o lucrare interesantă este şi „Mirabila sămânţă” care prezintă germinaţia unei seminţe.

în faţa castelului se află expus bustul lui Vasile Goldiş, mentorul spiritual al Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” din Arad.

De asemenea în Grădină se află şi statuia lui Mihai Eminescu, o lucrare turnată, de mari proporţii, realizată în 1995 cu mare sensibilitate de sculptorul Pavel Mercea. De acelaşi autor sunt realizate şi cele 6 busturi ale poeţilor ardeleni, busturi care împreună cu statuia marelui poet formează „Aleea poeţilor”.

Apreciem că prin modul de organizare şi prin colecţiile vegetale pe care le are, Grădina Botanică Universitară “Pavel Covaci” din Macea, se constituie ca un important obiectiv ştiinţific, cultural-educativşi de agrement.